cu juma de an nu se face primăvară… :)

în ianuarie, îmi notam în agenda cu pokemon:

“uneori, să-ţi găseşti locul, să-ţi găseşi locuşorul într-un puzzle îţi ia mult, nu ca-n filme, ca în casetele inspiraţionale, ca în autobiografii de succes. îţi ia mult, decurge lent şi cu asperităţi. nici măcar nu ai certitudinea. dar e o probabilitate de 99%. (p<0,01 )
aşa că rămâi, rămâi, rămâi. răbdare. dk pierzi timpul, nu l-ai pierdut degeaba. l-ai petrecut încercând. asta presupune să încerci, să păşeşti, să trăieşti. nu să fugi de la una la alta, căutând love at first sight în toate. sau aşa cred io la douăjdoi de ani jumate.”

în iunie, îmi notez în agenda de la S:

“cel mai greu îmi e să am răbdare, cred că mai greu dkt orice.
să am răbdare =
= să fac concret paşi mici, mici, mici, imperceptibili, aparent inutili, dar perseverenţi şi mici, mici;
= să dau socoteală pentru partea (foarte) vizibilă de latenţă şi lentoare;
= sa trăiesc multe multe momente de descurajare şi lipsă de sens, după care neapărat să ies din ele;
= !!! pericolul permanent de a pierde / uita / confunda direcţia.

citesc de-astea:

“ai o idee şi treptat începi să întâlneşti obstacole… dk te sperii şi abandonezi lupta, eşti un învins. dk perseverezi i nu reuşeşti, cel puţin ai gustat deliciile luptei şi te-ai pregătit pentru următoarea bătălie. dk ai învins, atunci ai marea satisfacţie a strădaniei împlinite aşa.” (nenea carol roman)

“o voinţă puternică schimbă pe loc cea mai cumplită nenorocire într-o stare suportabilă.” (stendhal)

un prieten îmi spune aşa:

“viaţa merge înainte. crede-mă că fiecare moment ţi-e dat cu un scop şi întotdeauna vei avea cel puţin două alternative de a răspunde: (auto)distructiv şi creator. ambele mari consumatoare de energie. (..)

împotriveşte-te, analizează-te obiectiv. să nu cazi pradă obişnuinţelor. (..) nimic altceva decât o obişnuinţă, o hrană a agregatelor sufleteşti.

trezeşte-ţi conştiinţa, nu depinzi de nimeni! te încătuşezi singură.

răbdare…ai nevoie de răbdare. nu timpul vindecă rănile (el doar le ascunde), ci fiinţa ta. lucrează cu tine, ajută-te, reconstruieşte-ţi traseul…
adu-ţi aminte povestioara cu fotonul, eva! continuă! n-ai voie să te opreşti!”