ziua cu X şi O pe asfalt

- e o ceaţă densă. important e să nu mă sperii.
- ceaţa asta cre că o să fie toată viaţa…
- asta, nu. e ca un film căruia îi prinzi firul at a given time după ce a început. chiar dacă nu ştii concret ce va urma. io nu i-am prins firul încă… tu?
- nu. de-asta zic, toţi într-o ceaţă densă… de-asta există alcool & drugs.
- îhî. şi multe biserici şi o profă în scoţia.
- exact.

***
- îmi place să râd cu tine.
- e esenţa unei relaţii, atât îţi trebuie să te măriţi cu un trist.

***
- pleacă acum de la birou. te aştept în parc. am adus creta colorată.
- bine.
- r we on a blind date or what? eu – foişor, soft pink t-shirt, rebel look.
- ho că ajung.
- bine.
- azi am un mix foarte dubios de mâncare…şi multe negrese. noi trebuia să facem ceva, dă creta. hai să jucăm X şi O.
- hai. …vezi ce facem? tu mă barezi pe mine de când ai pus X-u. şi dacă io acuma fac acelaşi lucru, nu câştigă şi nu pierde nimeni. numa ne ferim.
- hehe. aşa-i. hai să jucăm altceva.
- nu, ia mai fă o coloană, hai, hai. zeeero
- păi ce faci? o să câştig
- păi câştigă-odată!
- gataaa
- bravo. da-i mai bine de mine că din pierderi câştigi mai mult
- hehe. hai la leagăne. să păstrezi creta.
- fireşte.

***
- iar ai adus un singur tacâm.
- da, da m-a dus capu să încălzesc pastele.
- uite la tine cum stai pe bancă.
- cum stau?
- invers decât ttă lumea.
- păi fiindcă e mai comod aşa, uite, îmi sprijin picioarele sub spătaru ăsta.
- acum, de când ai început să vorbeşti. adineauri te ţineai ca să nu cazi pe spate. nu e deloc comod aşa.
- hehe. şi ce spune asta despre mine?
- că stai cu fundu la oameni, ce să zică… )

***
- auzi. propun să scriem amândoo pe blog despre ziua asta.
- deal.

da, iar am întârziat, draga mea…

da pot să scriu desre ziua ailaltă? pot să scriu despre lacrimile care – ups – au apărut from right around the corner ieri în faţa ceaiului cu lapte? aşa…de nicăieri.

- îţi aminteşti, era o fază în cohen, în care îi spune tipei ceva din mine vrea…, nu eu vreau. ceva din mine vrea… mi se pare aşa… ce chestie… aşa e…
- aşa e.
- şi era chestia asta şi în the power of now, cum că sunt doo persoane în tine, ştii, una care vrea şi una căreia nu-i convine… ştii? nu m-am gândit niciodată la asta, aşa. că sunt două în mine şi că eu trebuie să o împac pe cealaltă… să le conciliez…
- şi…
- şi uneori, ca acuma, îmi vine să fiu atât de bitchy… dar nu pot mă eva să fiu, sunt oameni, oamenii ăia nu au greşit cu nimic…

nu asta te-am întrebat, dar te-aş fi întrebat: pe cine conciliezi atunci, pe tine sau pe ei? probabil mi-ai fi răspuns aşa cum ai mai făcut-o: când alegi un lucru, anulezi toate celelalte opţiuni… şi te-aş fi văzut speriată de asta.
în schimb, ţi-am zis că da, sunt mai multe în tine, cât îţi doresc eu să începi să te explorezi, să descoperi atâtea la care nu te-ai gândit… o să te sperii la un moment dat, dar e ok… şi atunci, lacrimile au apărut from right around the corner în faţa ceaiului cu lapte. aşa…de nicăieri. pur şi simplu din senin, dar parcă aşteptaseră de multă vreme. şi am amuţit. căcat, ce-i în tine acum?…

pot să scriu despre asta?…